În anul 1907, un mic grup de tineri din Ploieşti au început să se adune pentru a studia Sfânta Scriptură. Ei au crezut în Domnul Isus ca Mântuitor al lor personal. Grupul acesta era format din Gheorghe Giuvelea, care şi-a dedicat viaţa lui Dumnezeu la vârsta de optsprezece ani, împreună cu Vasile Ionescu, Gheorghe Moţoi, Nicolae Drăgoi şi alţii.
Ei se adunau în casa doamnei Heltzer, de origine germană, patroana unui atelier de croitorie de lux de pe strada Lipscani, nr .10.
În anul 1912, arhitectul Johann Bührer, membru al Adunărilor frăţeşti libere din Elveţia, s-a stabilit cu domiciliul în Ploieşti, fiind angajat ca arhitect la societatea petrolieră „Astra-Română” de aici. El s-a alăturat grupului de creştini ce se întrunea deja săptămânal pentru a se închina înaintea lui Dumenzeu şi pentru a studia Biblia. Johann Bührer era un bun cunoscător al Bibliei şi un priceput învăţător.
El a locuit în Ploieşti până la moartea soţiei sale, Elisabeth, care a fost înmormântată în cimitirul Evanghelic din Ploieşti, în anul 1949. Anul următor, fiind în vârstă de şaptezeci de ani, Buhrer a plecat în ELVEŢIA la copiii pe care îi avea acolo.
Fratele Giuvelea Gheorghe a fost un adevărat stâlp de susţinere al bisericii din Ploieşti. El a făcut parte din conducerea Cultului Creştin după Evanghelie (Adunările frăţeşti) mulţi ani de zile.
El era patronul unor ateliere şi fabrici din Ploieşti, şi, în anul 1924, a pus la dispoziţia bisericii terenul de pe str. Negru Vodă nr. 5, şi o mare parte din fondurile necesare construirii casei de rugăciune. Johann Bührer a proiectat casa de rugaciune, ca şi casa lui personală (clădirea de alături).
Clădirea bisericii a trebuti să fie extinsă în mai multe etape, în 1933, 1973, 1980.
Între timp, în anul 1923, a venit în Adunarea din Ploieşti şi fratele David Teodorescu, un tânăr credincios, cu multă râvnă pentru propovăduirea Evangheliei. El se întorsese la Domnul tot în Biserica din Ploieşti în anul 1916, pe când era militar în termen. Dar a trebuit să plece în război. Mutându-se din Nedelea în Poieşti, el a locuit tot pe str. Negru Vodă, la nr. 36, unde în prezent se găsesc nepoţii dânsului.
Ioan Giurea, care a studiat la Şcoala Biblică-Wiedenest din Germania, a fost de mare folos bisericii din Ploieşti şi adunărilor creştine din împrejurimile oraşului prin învăţătura sa consistentă.
Alexandru Panaitescu, fost preot ortodox din Bucureşti, s-a mutat în Ploieşti, şi a fost implicat în vestirea Evangheliei.
Un tânăr distins intelectual, Nicolae Tonoiu, absolvent al facultăţii de teologie ortodoxă din Bucureşti, a fost de asemena un predicator de excepţie.
Alţi păstori ai bisericii noastre care au plecat la Domnul au fost:
Victor Dumitrescu, care a fost şi preşedintele Cultului Creştin după Evanghelie în anii 1980.
Pavel Gheroghiu, care a lucrat în învăţământ ani de zile.
Silviu Cioată, care a fost medic şi care, după evenimentele din decembrie 1989, a fost preşedintele Cultului Creştin după Evanghelie.
În anul 1996, biserica noastră a mai construit un lăcaş de cult pe str. Miciurin nr.6, unde se închină credincioşii din biserica mamă, care au format o nouă biserică locală.
Dorim ca Dumnezeu să binecuvânteze Biserica Creştină după Evanghelie pentru împlinirea menirii ei pe pământ.